Seattle - part V: "Day 15"

Olaaaa , senioritas and gentlemans!!

Ce faza tare si cu internetul asta... avem si poze acum: http://360.yahoo.com/adrianchelmec
Pentru cei care au fost la munte weekend-ul acesta ... imi pare rau de ei ca inca nu s-au trezit din betie si nu pot vedea pozele.

Dupa saptamana aceasta am ajuns la concluzia: mexic rulz! .... adik foarte tare, frate!!Mancarea, oamenii, accentul lor, muzica. Bine inteles asta este prima impresie si as vrea sa raman cu asta asa ca va rog nu-mi spulberatzi visele. Persoana de contact din Seattle din partea firmei este de origine mexicana, are 45 de ani, necasatorita si super haioasa. Am impreuna cu ea la Benihana si in Bainbridge Island.

Apropo de Benihana: cel mai tare restaurant la care am mancat vreo data. Bucatarul de origine asiatica iti pregateste mancarea in fata ta, face o gramda de glume si de scamatorii. Ai parte si de mancare buna si de show... nu m-a lasat sa-l filmez :((

Apropo de mancarea mexicana: am aflat ca garniturile la majoritatea mancarurilor sunt fasolea batuta si orez (puse separat dar in aceasi farfurie) ... cam ciudat dar merge

Am vizitat Space Center: un fel de parc de distractii ce contine Space Needle , muzee, restaurant si cinematograf. Pana acum nimik interesant .... doar ca cinematograful se cheama IMAX. Pentru cei care nu cunosc.. IMAX inseamna documentare proiecate pe un ecran foarte mare , sunet surround (nu ca la mall-urile din Bucuresti) iar unele mai sunt si 3D. Toate acestea impreuna fac sa te simti in alta parte numai intr-un cinematograf nu.

Multi amici de ai mei ma inteba cu ce ma ocup iar eu nu am putut sa le raspund decat
"personalizez software". Un punct de vedere "extremist-realist" a ceea ce fac eu se afla pe
urmatorul link: http://retardus.blogspot.com/2005_10_01_retardus_archive.html
P.S: a se citi de jos in sus


out of topic:
(eu ma aflu acum intr-una din zilele acelea ... in care consider ca viatza ar fi mult mai
frumoasa daca ar exista mai multa comunicare)

Sunt putini care spun lucrurilor pe nume si adevarul in fata ... cateodata ne doare sa-i auzim
dar macar merita sa-i apreciem pentru asta si daca am invatza ceva din asta chiar ar fi
extraordinar. Ce avem oare asa de important de pierdut in a spune adevarul tot timpul? (orele
petrecute la serviciu nu intra in calcul :D )

thanks to andreea, iulia, admin, ext3rm1n4t0r

Seattle - part IV: "day 10"

Greetings from Seattle!

Dupa cateva ore de dormit am reusit sa mai prind putina energie si sa ma port ca un adevarat turist japonez... pozeeeeeeeeee peste tot unde mergeam

Sa le luam in ordine alfabetica aleatoare:

- space needle .. mandria orasului... sus este ceva mare (un fel de restaurant, muzeu, belle vue)iar la baza se subtiaza ... toata chestia este super mare ... ca sa va reamintesc ... este vorba de o cladire, nu va ganditzi la prostii :D

- mall-urile .. 2 la numar descoperite pana acum .. mult prea linistite ... nesatisfacatoram descoperit totusi NIKE town store ... cumparat air jordan stuff :D

- pike's public market garden : suuuuper tareeee ... pesti care zboara (really!! ).. aglomeratie .. souveniruri la tot pasul (nu v-am uitat :D ) .. mancare multa ... combinatie inte lipscani + festivalul berii + IDM

- hotelul .. stil vechi .. linistit ... friendly ... muzica in mai toate incaperile

- wal - mart : magazin super ieftin cu multe reduceri ... iar calitativ duap cum ai noroc ... trebuia sa-l vedem ... am tot auzit de el prin filme

- cartierul chinezesc - dragoni pe stalp .. multi asiatici .. multe restaurante (am incercat pui preparat in stil coreean) ... supermarketul principal al cartierului are numai chestii chinezesti ... pe unele mai scrie si in engleza dar n-as baga mana in foc pentru traducere... living fishes

- vineri seara am vrut sa iesim intr-un club .. la recomandarea tipei de la receptie am ajuns intr-un cartier in care iti era cam frica sa nu te impuste bastinasii ... bine ca nu se deschisese localul .. am plecat repede de acolo ... hmmmm ... cred ca tipa de la receptie nu ma place foarte mult ... asta deoarece am stat aproape 1 ora cu ea de vorba sa-mi spuna cateva locuri pe harta si cum sa ajung acolo. .... search Google: coyote - Seattle ... found ... 0 :((

- sambata am fost in redmont unde se afla "za uan end za onli" microsoft campus ... am facut 2 poze apoi am plecat

- duminica seara a fost zi de relaxare totala.... jack & coke + all star game ... asta da viatza

LIVE LIFE TO THE MAX!!!!

Seattle - part III: "Day 7"

Hi boys and girls!

Avand in vedere ca am primit amenitari cum ca la blog-ul intitulat day 3 o sa primesc comentarii mai acide am hotarat ca urmatorul blog sa-l intitulez Day 7 (si din motivul ca sa fiu la zi cu desfasurarea evenimentelor)

Drumul cu avionul a fost super tare ... a mers incet, la altitudine joasa , cerul a fost senin iar privelistea suuuuuupeeeeer (Seattle este inconjurat de super multi munti)

Prima zi in Seattle. Facem repede check-in-ul si ne grabim sa ajungem la birou sa facem prezentza si acolo ... Dupa un zbor de 4 ore si inca o schimbare de fus orar (2 ore fata de chicago) aveam un chef nebun dar la insitentzele sefei(sa-i spunem J. ) , trebuia sa mergem acolo (este prima oara cand mentionez de domnisoara sefa ... si ultima oara in acest blog ... cred ca nu ma lasa astia sa scriu asa mult aici ... si anume toate injuraturile pe care le cunosc + combinatii din acestea + cateva noi de la eXterminator... btw , nice comments :D )
Biroul se afla la aprox 20 mile de Seattle si se ajunge dupa o calatorie cu autobuzul de 40 minute. Privelistea este super , soferii merg in medie cu 100 km/h (ma rog, xx mile/h) parca as fi in filmul Speed. Sunt de aproximativ 1 ora in Seattle si deja am vazut vreo 5 Starbucks coffee.. astia sunt maniaci (plimbandu-ma mai mult pe aici mi-am dat seama de urmatorul
principiu - nici un colt de strada fara starbuks coffee)

Ajunsi la birou, tipul de acolo, sa-i spunem P. , era speriat de bombe. Fiind prima echipa care vine sa lucreze la ei nu stia ce sa faca , nu stia ce e cu noi , ce lucram , pentru cine , cat timp,... Pana la urma a hotarat sa ne dea de lucru pentru o luna intreaga si apoi ne-a lasat in pace.... asta insemnand ca ne-a bagat intr-un subsol , intr-o camera unde se tin cursuri si acolo am fost uitatzi.... nici macar nu avem retea la telefon .. oricum , cine sa ne caute pe noi? Ma gandesc totusi ca cu toate bombardamentele astea, tipul chiar tine la noi daca ne-a adapostit. A doua zi vine o tipa sa tina cursuri, ne injura putin si zice ca o deranjeaza ca stam acolo, noi vorbim cu ea in cea mai proasta engleza posibila (nu ne-a fost foarte greu!).. ii zicem ceva de firma pentru care lucram noi si apoi o ignoram.
Din cand in cand mai vine cate un american de la firma sa ne intrebe de sanatate ... noi zicem ok, ok ... cateodata ... nu prea des .. mai scoatem 2-3 cuvinte.
Pana acum am cunoscut 3 tipi:

- P. --> cam speriat de bombe , merge parca ar avea ceva infipt in *** ,
- S. --> putin mai sef ... dar parca si el a aterizat acum pe planeta asta
- L. --> big boss .. un batranel care vine cam o data la 2 zile sa faca prezentza ... cred ca ne verifica sa nu cumva sa dansam, bem sau sa dormim

Ma rog .. pe la servciu nu se intampla mare lucru ... cam monoton ... desi azi era anuntzata o simulare de incediu dar care s-a amanat .. cred ca au ramas fara chibrituri

Cam atat despre serviciu .. nu de alta dar iar imi aduc aminte de domnisoara J. ...
)&%#)%%$%^*!@#^$%@#&$#*(!#&!&__*!()#(*&ftg&

Seattle - part II: "Day 2"

Hello guys!

Asadar si prin urmare.... dupa multe ore de dormit (in total 4) incepe ziua de luni .. prima zi in care trebuie sa mergem la birou.
Micul dejun inclus in pretul camerei este de fapt unul mare ... avem "di toati" .. ca la alimentara .. cool. Ideea principala este sa nu ne ingrasam asa ca mancam sanatos: lapte cu cereale , prajitura , omleta si un hamburger :D
Iesim afara si ne loveste un frig de parca am fii intr-un frigider. Mie mi-au ramas 3 plombe pe asfalt iar Florin, colegul meu de suferinta, injura in ordine alfabetica de la Z la A bricheta care nu vrea sa se aprinda (btw, incercati sa spuneti alfabetul invers sa vedeti ca nu este asa usor).
Ajunsi la birou , oamenii par primitori. Prima impresie conteaza peste tot asa ca incercam sa nu facem multe greseli, sa vorbim putin si sa ne vedem de treaba noastra ca 2 oameni profesionisti. Nu trec nici 5 minute si profesionalismul nostru dispare. Mr. M ne arata locurile cele mai importante din cladire: wc-ul, tonomatul de cafea si bucataria si am inceput cu glumele.
Incercand sa intram pe calculatorul de la birou am intampinat o problema: Parola de acces. Prima incercare de logon: informatiile pe care le stiam noi de acasa.. FAIL 1
A doua incercare: mergem sa-l intrebam pe M. , ne intoarcem , introducem , nu merge FAIL 2
A treia incercare: M. ne dicteaza pe litere ... asta da gluma ... FAIL 3
A 4 incercare: tipu' nu se lasa ... hmmmm, credeam ca a inteles ca nu le avem cu limba engleza, dar ... FAIL 4 (p.s: out of topic - de ce draq avem asteptari de la persoane pe care nu le cunosem??)
A 5 incercare: tipul vine langa noi si ne dicteaza ... crede ca nu auzim bine .. la naiba, suntem tineri .... FAIL 5
A 6 incercare: tipul introduce el singur parola: SUCCESS
De-a lungul zilei mai vorbim cu M... ne dam seama ca e baiat de treaba .. glumim , radem, mai lucram si noi ceva pe acolo. Intr-un final la 4:30:00:00 iesim pe usa cladirii (asta da sincronizare) impreuna cu M. , ne urcam la el in masina si plecam sa ne plimbam prin imprejurimi (totul este relativ: imprejurimi = o raza de 30 km )
Permiteti-mi sa redefinesc notiunea de dimensiuni normale. Magazinele lor normale sunt la fel de mari ca si Cora. Mall-ul pe care l-am vizitat duminica era unul mic (de vreo 2 ori mai mare decat Plaza Romania)
Astfel de magazine se gasesc peste tot , partea super tare este ca fiecare are un specific. Un magazin intreg are doar articole sportive, altul doar electronice, altul golf, ...
Nu am putut sa ma abtin sa nu incep sa cumpar: camera video, ipod , flash memory, ... adika jumatate din diurna s-a dus in 40 minute ... dar nu-i problema .. o sa incepem sa fac provizii de la bufetul hotelului.
btw, pozele o sa puteti sa le vedeti in curand
O chestie care m-a impresionat foarte mult: diferite genuri de oameni. Cu unii din ei am schimbat si 2 vorbe... super tare sa vorbesti cu indieni, mexicani, oameni de culoare printre care si ala cazut din copac, oameni suuuuuuper grasi... samd.

Maine sper sa am timp sa scriu si primele impresii despre Seattle

Bye!

Seattle - part I: "Day 1"

Hi everybody!

scriu aceste randuri din motivul ca traiesc (nu stiu cat de mult exist) in ciuda dorintelor unor oameni rai , dar cu suflet bun, ca avionul meu sa faca Kaboom!!!

As dori sa menitonez inca de la inceput ca ma aflu pentru prima data intr-o situatie de genul asta(calatoria cu avionul , plecat in interes de servciu , avut grija de mine singur) si ca inca sunt cu gura cascata , zambesc ca prostul non-stop si ca in fiecare minut aflu ceva nou .. mai ales cuvinte in engleza

Calatoria cu avionul a fost super tare... decolarea .. bautura.. mancarea .. bautura ..dormitul... aterizatul ... bautura.
Nu prea sunt eu pasionat de viteza dar a fost o senzatie super tare cand am decolat cu vreo 400km/h ... si nu .. n-am simtit inca o data mancarea pe care tocmai o inghitisem

Am facut escala la Amsterdam si din pacate nu am gasit nimik in duty free. Scuze ... sa reformulez .. nu am gasit nimik legat de marijuana sau preturi mici

Am ajuns dincolo de nori , precum in melodia celor de la Directia 5 , dar tot nu am inteles ce legatura are locul ala pustiu cu dragostea.... anyway ... privelistea RULZZ!!!

Ajunsi in Amsterdam eram uimit de marimea aeroportului in comparatie cu cel de la Otopeni ... dar cand am ajuns la Chicago am fost de-a dreptul socat ... doar o singura chestie vreau sa va spun despre asta: pe cer se vad mai tot timpul luminitele de la aproximativ 3 avione care vin sa aterizeze la distantza de vreo 3 minute fiecare

Recuperat bagaje , trecut de vama - super lejer

calatoria cu taxi-ul a fost tare: taximetristul , coborat parca dintr-un bananier , nu prea stia bine engleza (va dati seama ce bine ne-am inteles) si nici macar nu auzise de locul unde vroiam sa ajungem (Schamburg). Dupa ce ne-a plimbat vreo 20 de minute (turul orasului) am ajuns la final la hotel. Partea interesanta: calcularea pretului pentru calatorie: 2 $ extra charge (asta e ok, era un anuntz prin masina legat de asta) + 36 $ pretul afisat pe aparat + 1/2 * 36 din motivul ksahdkahnasermcbaoe (asta nu l-am inteles) + 15 $ tip (asa am auzit ca se da) = 70 $ (fuck-a-m-as!!!) .... bine ca se deconteaza

Hotelul: ..... prea beleaaaaaaaaaa!!
aragaz , cuptor cu micounde , frigider , baie, internet , pat mare si moale, mic dejun inclus , liniste multa -... ca de altfel in tot orasul :(

Am stat putin in hotel dupa care am iesit la plimbare
Auzisem ca mall-ul este aproape... asa si este ... am descoperit asta dupe vreo 30 minute de mers in cerc

Super tare acolo .. o gramada de magazine pe care le auzisem de prin filme .. de genul Armani si Victoria's Secret :D. Preturile pareau putin mai mici de cat la mall-urile nostre .. putin dezamagit

A doua zi aflasem ca mall-ul asta este unul dintre cele mai scumpe :D ... asta da usurare

Ajunsi acasa dupa o zi super lunga (nu mai dormisem de 25 de ore) am cazut la pat .. somn instantaneu

P.S: Live life to the max