15 February 2006

Seattle - part II: "Day 2"

Hello guys!

Asadar si prin urmare.... dupa multe ore de dormit (in total 4) incepe ziua de luni .. prima zi in care trebuie sa mergem la birou.
Micul dejun inclus in pretul camerei este de fapt unul mare ... avem "di toati" .. ca la alimentara .. cool. Ideea principala este sa nu ne ingrasam asa ca mancam sanatos: lapte cu cereale , prajitura , omleta si un hamburger :D
Iesim afara si ne loveste un frig de parca am fii intr-un frigider. Mie mi-au ramas 3 plombe pe asfalt iar Florin, colegul meu de suferinta, injura in ordine alfabetica de la Z la A bricheta care nu vrea sa se aprinda (btw, incercati sa spuneti alfabetul invers sa vedeti ca nu este asa usor).
Ajunsi la birou , oamenii par primitori. Prima impresie conteaza peste tot asa ca incercam sa nu facem multe greseli, sa vorbim putin si sa ne vedem de treaba noastra ca 2 oameni profesionisti. Nu trec nici 5 minute si profesionalismul nostru dispare. Mr. M ne arata locurile cele mai importante din cladire: wc-ul, tonomatul de cafea si bucataria si am inceput cu glumele.
Incercand sa intram pe calculatorul de la birou am intampinat o problema: Parola de acces. Prima incercare de logon: informatiile pe care le stiam noi de acasa.. FAIL 1
A doua incercare: mergem sa-l intrebam pe M. , ne intoarcem , introducem , nu merge FAIL 2
A treia incercare: M. ne dicteaza pe litere ... asta da gluma ... FAIL 3
A 4 incercare: tipu' nu se lasa ... hmmmm, credeam ca a inteles ca nu le avem cu limba engleza, dar ... FAIL 4 (p.s: out of topic - de ce draq avem asteptari de la persoane pe care nu le cunosem??)
A 5 incercare: tipul vine langa noi si ne dicteaza ... crede ca nu auzim bine .. la naiba, suntem tineri .... FAIL 5
A 6 incercare: tipul introduce el singur parola: SUCCESS
De-a lungul zilei mai vorbim cu M... ne dam seama ca e baiat de treaba .. glumim , radem, mai lucram si noi ceva pe acolo. Intr-un final la 4:30:00:00 iesim pe usa cladirii (asta da sincronizare) impreuna cu M. , ne urcam la el in masina si plecam sa ne plimbam prin imprejurimi (totul este relativ: imprejurimi = o raza de 30 km )
Permiteti-mi sa redefinesc notiunea de dimensiuni normale. Magazinele lor normale sunt la fel de mari ca si Cora. Mall-ul pe care l-am vizitat duminica era unul mic (de vreo 2 ori mai mare decat Plaza Romania)
Astfel de magazine se gasesc peste tot , partea super tare este ca fiecare are un specific. Un magazin intreg are doar articole sportive, altul doar electronice, altul golf, ...
Nu am putut sa ma abtin sa nu incep sa cumpar: camera video, ipod , flash memory, ... adika jumatate din diurna s-a dus in 40 minute ... dar nu-i problema .. o sa incepem sa fac provizii de la bufetul hotelului.
btw, pozele o sa puteti sa le vedeti in curand
O chestie care m-a impresionat foarte mult: diferite genuri de oameni. Cu unii din ei am schimbat si 2 vorbe... super tare sa vorbesti cu indieni, mexicani, oameni de culoare printre care si ala cazut din copac, oameni suuuuuuper grasi... samd.

Maine sper sa am timp sa scriu si primele impresii despre Seattle

Bye!